decembrie 26, 2008

# 12 Eu si Craciunul meu

Salutare tuturor,

De Craciun mi-am dorit intelegere. M-am chinuit (pentru ca daca vrei ceva in viata trebuie sa muncesti din greu) sa am o atmosfera frumoasa de Craciun.

Apreciez oamenii inteligenti emotionali care stiu sa gandeasca pozitiv si fac orice moment al vietii un eveniment al intelegerii si al zambetelor (sau rasului , depinde de glumele facute de oamenii din grup ;))). Acum sunt pe drumul de a deveni unul...Mai am de lucrat la glumele bune...

In acesc Craciun am facilitat ascultarea, intelegerea celui care vrea sa exprime ceva (verbal sau printr-o fizionomie a fetei, printr-un gest), colindele, cantate inclusiv de noi, cei din casa, bucuria mea si a celorlalti dar mai ales cadourile semnificative, personalizate si nu cele scumpe.

Acum ar fi un moment bun de a defini perspectiva mea asupra "intelegerii".

Cum fiecare trecem printr-o mie de ganduri si avem propria perceptie a lumii, e necesar uneori sa deveim un pic atenti la a interpreta mai bine semnalele oamenilor de langa noi. Uneori etichetam fara a sta sa ascultam pana la capat ce are o persoana de spus. Exista optiunea neexprimarii si noi interpretam ce ar vrea sa insemne atitudinea omului, fara sa fie o interpretare macar neutra sau pozitiva... Atunci nu intelegem.

Stai linistit si asculta linistit..

Lupta de a tace atunci cand cineva vorbeste e foarte grea. Si atunci cand iesim invingatori meritam o recompensa (un film la mall sau cumpararea unei carti bune, o inghetata delicioasa sau o cina romantica). Sa nu sarim peste recompense!!

Oamenii sunt suparaciosi... cred ca e un obicei foarte prost...sper sa mi-l inlatur si eu in timp util ca sa pot intelege mai multe in lume.

Craciun Fericit in continuare si o mica urare:

Un zambet, o lacrima de fericire si sanatate mi-a transmis Mos Craciun pentru noi.


Ludmila

decembrie 16, 2008

#11 ceva bun..

Daca nu iti place un lucru, schimba-l. Daca nu poti sa-l schimbi, schimba-ti atitudinea. Nu te plange.


Maya Angelou

decembrie 11, 2008

#10 Despre coachi si parinti

Sa revenim la scopul blogului si sa discutam mai mult despre coaching-dezvoltare personala.

Am citit astzi un articol despre dezvoltarea personala a coach-ilor? E necesara ...nu e necesara...se intrevede aparenta intrebare a articolului.

E ca si cum ai trimite un copil la scoala si ti ai pune problema daca e necesar sa invete ceva sau nu.
Exista coachingul pentru imbunatatirea preformantelor individuale ale oamenilor...Inclusiv coach fiind.

Asadar lasand la o parte vechiul obicei romanesc al disputei (cine are sau nu dreptate) sa ne folosim un pic de articolul mai sus mentionat (citez din "Comunicate de presa"-workshopul Dlui. Daniel Bichis).

Daniel Bichis aduce in prim plan 4 limitari ale unui coach care intervin in momentul relationarii cu coachee-ul (sunt denumite foarte frumos in articol lipsa maturizatii emotionale si comportamentale):


* incapacitatea de a percepe si interpreta corect realitatea externa,
* tendinta de autoiluzionare si autolimitare,
* dificultati de relationare cu ceilalti,
* automotivarea deficitara si dependenta de motivarea externa.


Si ca sa nu presupuneti ca doar v-am adus la cunostinta niste elemente interesante, am sa adaug (cultura e de vina !!) ca mai este necesara si cladirea increderii in sine.

Un aspect foarte important al reusitei in orice domeniu al vietii, mai ales cel profesional.

Increderea in propria persoana ori o ai,ori n-o ai. O ai doarece parintii tai au fost inteligenti emotional si ti au spus ca poti si ca au incredere in tine ca poti (iar subconstientul este obisnuit fara bariere proprii), fie n-o ai,pentru ca ai fost constant demotivat ..tot de parinti (se pare ca au mare impact asupra reusitei si fericirii noaste in viata). Adica cum sa simti ca ai lumea la picioarele tale si ca orice s ar intampla tu te poti descurca atunci cand parintii (scuze dar chiar e importanta repetitia :D) te dau inpoi: off iar ai stricat/vaiii cum ai putut sa faci asa ceva?!?!?!?

Totul trece, raman doar sentimentele oamenilor si zambetele. Sau...capul plecat si dezamagirea. Hai sa facem noi diferenta pentru oamenii de langa noi si pentru noi.

Nu e totul pierdut. Ca in orice alt domeniu munca si autodisciplina te fac sa vezi ca poti! Doar sa ai timp pentru tine, cat de putin si sa vrei.

Vreau sa am incredere in mine:

1.observ ce fac bine;
2 observ ce mi place sa fac si o fac bine;
3 apreciez si tine minte ce am facut bine azi si ieri.
4 Tine-te de treaba(1,2,3) si o sa fii increzator in tine.

Hai sa crestem impreuna!

LUDA

decembrie 04, 2008

#9 Sa intaresc ceea ce am spus mai jos.

E tare amuzant de fiecare data cand il privesc. Suntem intelectuali? Ce inseamna sa fii intelectual? Suntem crizati, nervosi, needucati, nerabdatori?

Sau suntem doar inteligenti.....

http://www.youtube.com/watch?v=s5AQnFnuI5w

#8 Eu am votat

Ce ma macina pe mine la ora asta???! Indiferenta si socoteala pe care o cer ulterior romanii.

Ce am facut pe 30 dec? Oh! Pai am fost la munte, ce fain a fost....sau am stat in casa, m-am odihnit si relaxat grozav. Variantele sunt multiple, cu exceptia uneia: nu am fost la vot!

Bun!Ne plangem: prostii astia nu mai fac drumurile odata, ca la cei din accident, n-avem autostrada din vest pana in Constanta, planifica o data si sapa de 5 ori pentru ca ..ups au gresit. Ii invinovatim! Dar n-avem timp sa votam. Cica ne am pierdut speranta...sau spiritul civic, nu stiu care din variante e mai corecta.

EU AM VOTAT. Am petrecut 2 ore pe internet sau unde am mai gasit pliante pentru a lua informatia din diferite perspective. Am cautat opinii despre oamenii pentru care vroiam sa votez, ceva semnale nonverbale si pregatirea lor in domeniu.

La colegiul 10 (cel care vizeaza strada mea) am avut noroc sa intalnesc o tanara cu mult potential, energie si spirit civic: Roxana Ionescu. Mi-am pus speranta in ea. Am luat o decizie si nu am intors spatele.

Multi alti oameni trecuti de 45-50 de ani, sunt sigura ca voteaza in stiinta de cauza si vor lua decizii de vot vitale si potrivite pentru noi toti!!! Ei au fost in proportie de 80% la vot ?!?!

Doar ca oamenii saraci sau cei in varsta spera spre mai bine. Noi suntem fericiti, avem ceea ce ne trebuie in procent de peste 50%, nu ne mai intereseaza! Nu ne mai trebuie altceva! O ducem bine.

Bunul simt, organizarea, propria disciplina si simtul civic din celebra vestica sunt departe de noi. :(

Ma simt totusi castigata ca v-am inpartit gandurile mele.

Multumesc!